Casa memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” - exterior

Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”

De ce să mergi:

  • Istorie
  • Cultură
  • Arhitectură

Durată:

1 zi

Ratingul nostru:



Impresiile noastre

Încă de când am vizitat Muzeul Bacovia (despre care am scris aici), am plănuit o vizită şi la Arghezi. Aşa că nu puteam lăsa să treacă luna martie fără o plimbare la Casa Mărțişor.

Dacă vreți să mergeți şi voi e bine să ştiți că le puteți combina în aceeaşi zi. Sînt relativ aproape una de cealaltă, undeva la 20 de minute de mers lejer.

O să vă întâmpine o casă mare, cu etaj si mansardă, vopsită în alb şi roşu, simbolul Mărțişorului. Ni s-a spus că privită de sus pare că ar semăna cu o mânăstire. Posibil ca poetul să se fi lăsat inspirat de perioada in care a fost călugăr.

Interiorul emană o atmosfera intimă şi primitoare. Ai impresia că te-ai furişat inăuntru cât stapânii sînt plecați puțin cu treburi, dar trebuie să se intoarcă în orice moment. Nu ai zice că la poeziile lui Arghezi am vorbit la şcoală despre estetica urâtului. 😉

Casa se află in mijlocul a două livezi şi o prisacă 😊 iar dacă ajungeți când pomii sînt în floare, trebuie să fie absolut minunat. Vă puteți bucura de natură, pe o bancă, chiar lângă cuşca celebrului Zdreanță.

Ai aici un sentiment de tihnă şi de viață la țară. Pentru că deşi eşti în mijlocul oraşului totul pare departe de agitație.

Mi-ar fi plăcut totuşi mai multă poveste din partea muzeografei sau poate am mers eu cu aşteptări mari. Am aflat însă şi lucruri neaşteptate: cum ar fi că Arghezi şi-a dorit să fie pictor, dar a renunțat pentru că era foarte costisitor sau de unde vin numele copiilor lui, Băruțu si Mitzura, care de fapt sînt nume de alint şi nu de botez.

Vizita nu se putea încheia altfel decât cu un bilet de papagal: „Locuită de-o mie de miracole neîncetate, viața pare un basm etern şi straniu, care poate fi întrerupt oricând şi reluat.” Tudor Arghezi – Lumină de toamnă

Concluzie: Mie mi-a plăcut tare, m-am bucurat de o zi frumoasă şi însorită de început de primăvară. Ceea ce vă doresc şi vouă.

Când m-a luat Santina că „am plimbarea perfectă pentru luna martie”, nu mă așteptam la casa memorială Arghezi. Dar, până la urmă, a fost mai potrivită decât aș fi crezut.

Casa, probabil impunătoare pe vremea ei, acum te duce cu gândul la simplitate; două hectare de livadă te izolează puțin de oraș (deși vezi mereu cu coada ochiului măcar un bloc turn), iar indiciile unei gospodării cu animale dau și ele o tentă de simplitate țărănească. Mă rog, spun asta pentru că n-am avut niciodata grijă de vaci, gâște și albine.

Personalitatea complexă a lui Arghezi e și ea simplificată și concretizată în câte un detaliu – ochelarii lui de motociclist (da, a mers pe motocicletă), locul în care îi plăcea să fumeze la o cafea (da, era fumător), magnetofonul cu care se înregistra (asta n-am mai înțeles-o).

Până și Zdreanță, pe care îl credeam inventat, e concretizat într-o cușcă din lemn. Și un mormânt, dar ăsta e mersul lucrurilor.

Pe undeva am rămas, însă, cu un sentiment de apăsare. Poate de la vestea că se vizitează un singur nivel, parterul și mansarda nefiind amenajate. Poate pentru că ghida, competentă și corectă, nu a arătat pasiunea celei de la Bacovia. Poate pentru că livada nu era accesibilă, deși, realist, nu pot spune că nu înțeleg decizia.

Sau poate pentru reminiscențele de muzeu comunist, cum ar fi cordoanele și puzderia de afișe cu „nu pune mâna”. Dacă mai stăteam zece minute cred că puneau și pe mine o etichetă cu „vă rugăm nu atingeți”.

Iar camera jucăriilor nu mi s-a părut veselă deloc.

Concluzie: Nu m-a dat pe spate, dar e o ocazie bună de fugă de oraș, în oraș. Mai ales într-o zi caldă, cu soare. Vizita e și instructivă, Arghezi a fost mai interesant decât am reținut eu din școală. Am dat ceva căutări pe Google după ce-am plecat de-acolo 🙂

Iar dacă nici nu e cald, nici nu afli nimic nou, măcar arunci o privire într-o altă epocă.


Timp

E în București, deci nu calculăm drumul.

Turul standard durează cam 20 de minute, încă puțin în clădirea tipografiei, plus cât mai petreceți pe o bancă.

Costuri

Intrare: 10 lei/persoană (5 lei pentru elevi/pensionari etc). 15 lei taxă foto.6 lei/persoană ghidaj.

POS disponibil.


Cum ajungi

Click aici pentru indicații de la Google.


Website

mnlr.ro/case-memoriale/casa-memoriala-tudor-arghezi-martisor/


Pe moment

plimbări pe mail!

Primești automat un email când scriem despre o nouă plimbare.

Nu spamăm 🙂
Citește Politica noastră de confidențialitate.


Share:



Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top