De ce să te duci

  • E pe traseu
  • Istorie
  • Posibil natură

Ratingul nostru

2/5

Zile de plimbare

1 zi

Episodul al treilea din seria #cepotifaceintrozi are drept răspuns „nu mare lucru”,  dar mai jos găsiți ceva mai multe detalii 🙂

IMPRESIILE NOASTRE 

Santina

Am trecut de nenumărate ori prin Vălenii de Munte, ca mulți alți bucureşteni de altfel, în drum spre Braşov; de fiecare dată ne spuneam că ar trebui să facem o oprire să vizitam Muzeul Nicolae Iorga. Doar că nu ştiu cum se făcea că de fiecare dată ori era luni sau sarbatoare, ori era prea tarziu – oricum ar fi, era închis.

Aşa că ne-am propus să facem un drum special pentru asta. Și uite cum ne-am pornit noi într-o duminică dimineață putin cam mohorată, de era cât pe-aci să renunțăm, spre Văleni.

Până am ajuns noi a ieşit şi soarele şi s-a dovedit până la urmă o zi absolut minunată de toamnă.

Surprinzător, oraşul pare aglomerat în comparație cu alte oraşe. Buzău de exemplu. Poate şi pentru că are o singură stradă principală pe care trece toată lumea? 🙂

Chiar dacă poate nu o să faci un drum special să vizitezi muzeele, aş zice că dacă eşti în trecere merită să te opreşti.

Radu

Dacă la plimbarea anterioară spuneam despre tentația ocazională de a vedea cât mai multe lucruri, la Văleni a fost exact invers. Adică îmi venea să o iau cât mai pe îndelete, să mai trag nițel de timp, că erau atât de puține lucuri de făcut încât nu aveam cu ce să umplem ziua 🙂

De altfel asta s-a și întâmplat: din trei restaurante (vălenești?) care păreau promițătoare, unul era închis, unul nu avea terasă, iar al treilea era departe de centru. Așa că am încheiat plimbarea la același restaurant din Ploiești.

Acum, nu trebuie să luați cele de mai sus ca pe un îndemn să nu mergeți la Văleni. A fost o zi petrecută foarte plăcut; Muzeul Iorga a fost interesant, iar dacă ieșiți de pe DNul care traversează orașul puteți face o plimbare liniștită și relaxantă.

Altfel spus, decât să opriți la o benzinărie în drum spre casă, pentru o cafea sau o țigară, mai bine faceți o escală în Văleni.

Casa Memoriala Nicolae Iorga

Santina

Muzeul e chiar în casa în care Iorga a locuit vreme de vreo 30 de ani, un conac boieresc construit in stil neo-romanesc. Noi am fost singurii vizitatori în acel moment aşa ne-am simțit ca într-un tur privat. Doamna care ne-a fost ghid, draguță şi amabilă, a încercat să ne spună câte ceva despre viața şi opera lui N.Iorga, despre influența culturală pe care a avut-o asupra oraşului, ceva detalii despre familie. Însă oricum mult prea puține pentru ce a însemnat personalitatea celui care a fost poate cel mai mare istoric si intelectual pe care l-a avut România.
Oricum m-a făcut să vreau să caut mai multe detalii despre viața ş opera lui. Ceea ce e totuşi un câştig.

De ştiut că în prețul biletului intră şi vizita la Muzeul de etnografie si Muzeul de artă bisericească (înființat chiar de N.Iorga) şi aflate în aceeaşi curte cu casa memorială dar în cladiri diferite. Mai exact în cea în care a funcționat Şcoala de Misionare „Regina Maria” inființată tot de N. Iorga.

Concluzia mea ar fi că fără Iorga, Văleni ar fi fost doar un mic orăşel de provincie aflat pe drumul spre Cheia/Braşov.

Radu

OK, știți că nu îmi place să vă mint – alea nu sunt trei muzee. La fel ca alte muzee județene, principalul muzeu din Văleni are mai multe secții eterogene. Atâta doar că cei din Văleni nu prea mai aveau chestii în repertoriu, așa că au botezat secțiile alea ca muzee de sine stătătoare.

Punctul principal de atracție e Casa Memorială Iorga – interesantă și prin arhitectura neo-românească, și prin bucățelele de istorie care împânzesc locul. Vizitele sunt ghidate, iar noi am nimerit o ghidă care știa o sumedenie de lucruri și îi plăcea să le împărtășească, deci experiența a fost foarte plăcută.

Secția Muzeul de Etnografie nu oferă nimic deosebit – o colecție mixtă, de la ținute populare la obiecte tradiționale și așa mai departe.

Muzeul de artă bisericească în schimb este foarte interesant, atât prin povestea școlii de „misionare”, cât și prin exponate. Nu este foarte amplu, dar e singurul muzeu de acest gen de care am dat prin România.

Merită o oprire, chiar pentru nepasionați de istorie sau religie.

 

Cum ajungi

Costuri

Intrare: 16 lei/persoană. Fără POS.

Foto: 25 lei/poza sau 50 lei/camera.

 

ALTE OBIECTIVE DE ȚINUT PE LISTĂ

Muzeul Natura Văii Teleajenului

Am mai fi vrut să vizităm şi Muzeul Natura Văii Teleajenului, dar noi ajuns când închiseseră pentru dezinfecție, undeva între 13:00 şi 14:00. Dar ni s-a spus că ar fi foarte interesant, aşa că plănuim să ne oprim la un moment dat. Harta.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share This