Ce poți face într-o zi în Alba Iulia

Santina

Plimbarea noastră pe Transalpina a avut ca destinație finală Alba Iulia. Am regăsit oraşul şi cetatea mai libere decât îmi planificasem 😄 ceea ce m-a bucurat nespus.

Cetatea din Alba Iulia este un obiectiv în sine. Construită în stil Vauban (cetate fortificată de apărare, în formă de stea) e cea mai bine conservată cetate de acest tip din România. Cetatea e foarte vastă, ca un oraş în oraş în care găseşti de toate: biserici, muzee, hoteluri, restaurante.

Noi am stat o zi şi jumătate, suficient cât pentru o plimbare fără grabă prin cetate să vedem principalele obiective.

Mi s-a părut suficient; dar desigur că poți sta mai mult, să faci poate şi ceva plimbări şi prin împrejurimi.

Radu

Ultima oară am fost în Alba Iulia acum șapte ani; se pare că acești ani au făcut o diferentă enormă.

Nu știu dacă în timpul ăsta au mai lucrat ei la experiența oferită turiștilor, sau dacă pur și simplu au îmbătrânit (tot ei); cert e că acum șapte ani Alba Iulia mi s-a părut ternă, plictisitoare și plină de kitsch, iar anul acesta am găsit-o curată, civilizată, ordonată și axată pe un turism de bun gust.

Și o chestie care m-a șocat de-a dreptul, am găsit aici un mic heleșteu cu pești, care nu era păzit. Serios, m-a izbit realizarea că imaginea mea despre România nu e congruentă cu un bazin nepăzit, în care lumea nici nu aruncă gunoaie, nici nu omoară peștii. Doar pentru asta și tot merită să faci o vizită :).

Sigur, nu e totul perfect, am mai cârcotit pe ici, pe colo, dar plusurile sunt mult mai multe decât minusurile.

Santina

Catedrala Unirii este biserica ortodoxă din Cetatea Alba Iulia, construită special cu ocazia încoronării Regelui Ferdinand şi Reginei Maria.

Construcția a durat un an şi jumătate şi a fost inaugurată cu puțin înainte de ceremonia încoronării. Care nu a avut loc în incinta bisericii, ci în curte. Motivul? Regele Ferdinand era de religie catolică. Nu a vrut să fie încoronat de un preot ortodox, el punându-şi singur coroana pe cap. Asta aşa ca detaliu 🙂 

Biserica e un simbol al oraşului şi al Unirii. Merită să intri că oricum treci pe lângă ea.

Radu

Ce ziceam mai sus de „turism cu bun gust” nu se aplică, evident, chiar la toate. Din punctul ăsta de vedere nu s-a făcut niciun efort în plus pentru Catedrala Unirii, comparativ cu o biserică oarecare – în afara de o placă pe un perete nu știi că locul ăsta e special.

Da, incinta e curată, dar nu ți se spune nicio poveste și nu poți vizita nimic altceva – nici dependințele, nici clopotnița, nimic. Iar clădirea bisericii e, sigur, de impact, dar nu ceva nemaivăzut.

Și în altă ordine de idei, credeam că am o relație specială cu Santina; când colo, aflu despre povestea cu încoronarea lui Ferdinand de pe blog 🙁

Cum ajungi

Catedrala Încoronării, pe hartă.

Costuri

Acces gratuit.

Santina

În imediata apropiere a  Catedralei Unirii, doar ce treci strada, e Catedrala Romano-catolică.. Puse una lângă alta par din lumi diferite, şi de fapt chiar sunt. 

Catedrala Catolică e în mijlocul unui pajişti verzi, neînconjurată de ziduri (ca vecina ei), are un vibe occidental. Mie mi-a adus aminte de Italia, şi mai exact de Catedrala din Pisa. La o dimensiune mai mică ce-i drept.

Veche de 800 de ani, se pare că e cea mai veche catedrală din Transilvania şi îmbină patru stiluri arhitectonice diferite: romanic, gotic, renascentist şi baroc.

Aici neapărat de urcat în turn de unde poți vedea şi poza cetatea şi împrejurimile.

Radu

Majoritatea nu au prea des ocazia să compare, alăturat, o biserică ortodoxă cu una catolică. Deci ăsta e un prilej bun de reflecție 🙂

În ceea ce privește interiorul, eu am preferat mereu bisericile catolice, care mi se par mai deschise și mai luminoase. Catedrala Sf. Mihail nu face excepție.

Dar e interesant și ce a ales să facă fundația care se ocupă de administrarea catedralei, și anume să facă și clopotnița vizitabilă. Turnul este reabilitat și găzduiește, pe câteva niveluri, o expoziție cu istoria catedralei și informații relevante pentru epocă.

Deși, probabil, pentru majoritatea partea cea mai interesantă va rămâne priveliștea din turn – poți admira aproape în întregime cetatea bastionară și peisajul înconjurător. Clar de vizitat.

Cum ajungi

Catedrala Sfântul Mihail, pe hartă.

Costuri

Accesul în biserică este gratuit.

Accesul în turn costă 6 lei/persoană.

Santina

Sala Unirii face parte din Muzeul Național al Unirii, pe care noi nu l-am vizitat integral. Însă am intrat aici, locul în care s-a decis şi semnat Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Poți vedea aici diverse documente legate de acest eveniment, iar gravată pe unul dintre pereții sălii o să găseşti rezoluția Unirii. O să vezi şi baldachinul încoronării, de fapt doar o copie a acestuia. Cel original se afla la Muzeul Militar din București şi din pācate a ars într-un incendiu în 1938.

Dar ce mi-a plăcut cel mai tare aici a fost o expoziție temporară (până pe 25 decembrie 2023) despre Armata romană cuceritoarea Daciei.

Expoziția surprinde informații şi detalii despre tehnica militară, organizarea armatei romane, antrenamentele şi viața militarilor dintr-un castru în perioada războaielor daco-romane (101-102 şi 105-106 d.Hr). Toate informațiile, deşi pe alocuri multe, sunt pe înțelesul tuturor, nu doar al istoricilor, cum se întâmplā adesea pe la muzee.

Şi deşi ştiam, mi s-a reconfirmat că romanii erau o civilizație avansată şi că unele din lucrurile pe care le folosim noi azi nu sunt deloc o invenție modernă. Vezi încălzirea prin pardoseală 🙂

Dacă ajungi prin Alba Iulia până în decembrie expoziția asta chiar merită văzută.

Radu

Sala Unirii a fost, și ea, o experiență ușor surprinzătoare – adică da, e o sală, dar administratorii expoziției au lăsat-o aproape goală, fără să o aglomereze cu exponate și panouri. Dacă eram poet aș fi zis că au oferit turiștilor o pânză albă pentru propria imaginație, dar nu sunt :).

Cele câteva explicații și exponate sunt discrete și, la o privire generală, aproape de neobservat. În rest nu poți decât să-ți închipui cum o fi arătat aceasă sală, plină, în 1918.

Poate am văzut eu prea multe imagini sepia sau alb/negru, dar când am văzut baldachinul în carne și oase mi s-a părut mai strident decât mă așteptam.

Iar după baldachin era scara spre subsol, așa că am zis să coborâm dacă tot eram acolo. Și am făcut bine; expoziția temporară despre armata romană a fost cam cum îmi imaginez eu că ar trebui să fie o experiență la muzeu.

Ilustrații, materiale video, reconstituiri (de exemplu mașinării de asediu sau dormitoare de legionari sau armuri), inclusiv săbii de lemn cu care turiștii erau invitați să se joace. Plus, cel mai important, explicații oferite într-un limbaj de zi-cu-zi, de zici că cine le-a scris era om.

Sala Unirii cred că e mai mult pentru pasionați, dar expoziția temporară e pentru toată lumea.

Cum ajungi

Sala Unirii din Alba Iulia, pe hartă.

Costuri

Accesul în Sala Unirii e gratuit.

Santina

Turul cetāții poate fi făcut şi în afara zidurilor ei, prin șanțurile ce o înconjoară. Şanțurile cetății aratā ca un parc, cu loc de promenadă, pistă de biciclete, bănci pe care să-ți tragi sufletul dacă ai obosit înconjurând zidurile cetății, terase şi restaurante, o grădină şi un lac cu peşti.

Nouă ne-a luat cam o oră, poate un pic mai mult să înconjurăm toată cetatea. Dar fără grabă, cu opriri pentru poze şi zgâit la peştii din micul heleşteu. Însă depinde mult de cât de repede mergi şi câte opriri faci.

Iarăşi un loc de neratat, mai degrabă spre seară când se domoleşte căldura.

Radu

Asta cred că e experiența cea mai interesantă în Alba Iulia, dacă ai noroc și prinzi vreme bună. Șanțurile de apărare ale cetății sunt amenajate ca un fel de parc circular, cu multe spații verzi, pistă de biciclete, ocazional toalete, chioșcuri și câteva restaurante (la care seara vin lăutari live dar na, nu pot fi toate lucrurile perfecte :)).

Mi s-a părut că majoritatea celor care se plimbau pe aici erau localnici și îi înțeleg, m-aș fi văzut dând și eu o tură seara pe bicicletă, să mă destind.

Plus că aici se află și bazinul cu pești de care ziceam și la care m-am crucit de mirare 🙂

Cum ajungi

Poți coborî în șanțurile cetății prin mai multe locuri, de exemplu pe aici.

Costuri

Acces gratuit.

Santina

Cred că sunt puține zile de vară în care nu mănânc înghețată 😁 aşa că nu aveam cum să ratez înghețata din Alba Iulia. Şi nu am testat un singur loc, ci două 🙂

Prima oprire a fost la Gelateria Lazăr. Înghețata o idee cam dulce pentru gustul meu, chiar şi cea de fructe. Dar eu prefer dulciurile mai puțin dulci 🤷‍♀️, aşa că e de gustat.  Mi-a plăcut însă că au o grădină răcoroasă cu terasă la umbra unei vițe de vie unde poți savura înghețata într-o zi toridă.

Al doilea loc în care am testat înghețata a fost Antik Gelato. E relativ aproape de Cetatea Alba, vreo 5 minute de mers pe jos de la Poarta V de intrare în cetate (poarta de la Catedrala Unirii); sper să nu mă înşel. 

Înghețata de aici mi s-a părut mai pe gustul meu, adică mai puțin dulce. Locul e foarte mic, însă există în față câteva băncuțe, parte din spațiul verde, unde poți sta şi savura înghețata.

Pentru amatorii de înghețată, sunt două locuri de vizitat. 😀

Radu

Era cald, ne-am plimbat toată ziua, plus că era păcat să ne pierdem antrenamentul de la Topul înghețatelor din București. Așa că am cerut recomandări și am ajuns la Gelateria Lazăr și la Antik.

Pentru mine Lazăr câștigă pentru simplul motiv că aveau înghețată de trandafiri, pe care o găsesc mult mai rar decât mi-aș dori. Au și o terasă foarte plăcută, acoperită cu viță de vie și cu mesele răspândite şi despărţite de diverşi pomi şi arbuşti. Dacă mai ajungem pe aici vara o să văd dacă nu au şi de mâncare, aşa părea.

Antik mi-a plăcut, dar nu pot să spun că a fost ceva nemaiîntâlnit. O îngheţată decentă, oferta de gusturi relativ uzuală, dar băncuțele din față nu se prea compară cu terasa de la Lazăr 🙂

Chiar și așa, e aproape de o zonă pietonală și pare să aibă mare succes la localnici.

Per total, ambele sunt plasate chiar în afara incintei cetății, în direcții opuse; poți opri la oricare sau la ambele, clar ieși mai bine decât dacă mănânci înghețată de la una din tonetele din cetate.

Cum ajungi

Terasa Lazăr pe hartă.

Antik Gelato pe hartă.

TRASEUL CELOR TREI FORTIFICATII

Noi am făcut traseul ăsta la vizita anterioară și nu ne-a impresionat atât de mult încât să îl repetăm. În ciuda numelui, „traseul” e mai degrabă o experiență de muzeu – există o zonă exterioară, inclusiv pe unul din bastioane, dar partea relevantă este în interiorul fortificațiilor, unde un ghid îți explică pe viu cum a „crescut” cetatea Alba Iulia.

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Aflat vizavi de Sala Unirii; noi nu l-am vizitat pentru că era prea frumos afară și am preferat să ne plimbăm în aer liber, dar e de ținut pe lista.

Centrul Etnografic al județului Alba

Extrem de proaspăt inaugurat (cu câteva zile înainte să ajungem noi în oraș, inclusiv cu comunicate de presă şamd.), dar deschis aşa, mai fără convingere. Cât ne-am tot plimbat am trecut pe lângă el, era deschis, dar când ne-am decis să intrăm a fost prea târziu. Nu există orar sau telefon de contact; am sunat la Muzeul Unirii, care e partener, dar cei de acolo nu au știut nimic.

Poate, cine știe, la un moment dat se organizează și pentru turiști, nu doar pentru ziariști 🙂