De ce să te duci

  • Istorie
  • Inedit

Ratingul nostru

4/5

Zile de plimbare

1 zi

IMPRESIILE NOASTRE 

Santina

Acum că vremea e din ce în ce mai rece dar şi din cauza restricțiilor, opțiunile de plimbare devin tot mai limitate. Aşa că a venit şi rândul Palatului Primăverii, păstrat pentru vreme friguroasă :).
 
Pare că a rămas unul dintre muzeele care mai beneficiază incă de tur ghidat (suspendat pe timpul pandemiei la altele). Turul durează in jur de o oră şi e necesar să faceți programare. În condițiile actuale, grupurile sunt mult mai restrânse, deși limita de persoane crește dacă e vorba de membri ai aceleiaşi familii; totuși noi am avut noroc să nu ne sincronizăm cu alți vizitatori, așa că am avut un ghid doar pentru noi doi. Lucru ce mi-a plăcut maxim, deşi pentru muzeu insemnă pierderi foarte mari, iar costurile cu întreținerea nu par mici deloc. Denisa a fost ghida noastră, foarte draguță şi vorbăreață şi a contribuit mult la reuşita vizitei.
 
Casa are peste 140 de camere însă doar o parte se vizitează în turul standard, o altă parte este inclusă în turul privat. Am aflat şi că toate obiectele expuse sunt cele originale, inclusiv plantele din seră şi gradină, mai puțin pianul care a fost distrus în zilele Revoluției din Decembrie (acum fiind expusă o copie). Se povesteşte că cetățenii care au intrat în casă in acele zile au fost mai degrabă interesați să plece cu mâncare şi haine, nu cu obiecte. 😔Teribil de trist si cumva greu de înțeles pentru cei care nu au trăit lipsurile acelor vremuri.
 
Ce m-a surprins tare în vizita asta a fost că interioarele sunt mai puțin kitchoase decât m-am aşteptat. E adevărat că unele camere sunt mai incărcate decât altele, cu multe obiecte aurite, dar nicidecum din aur, aşa cum au circulat poveşti. Este evident că minimalismul nu ajunsese incă mainstream.
 
Se vede şi că Ceauşeştii s-au inspirat în amenajarea şi decorarea casei din ce au văzut în vizitele oficiale prin alte țări (că doar mă uit la The Crown în perioada asta 😀). Ceea ce ne-a şi fost confirmat: un dormitor inspirat din apartamentele Mariei Antoaneta de la Versailles, o terasă inspirată din vizita facută lui Fidel Castro.
 
Cele mai multe obiecte folosite la decorarea casei au fost produse totuşi la fabrici din România. Am identificat inclusiv obiecte de decor la modă in acea perioadă, chiar în casele obişnuite: mozaic, perdele dantelate de Paşcani, vitrina cu bibelouri si mileuri. 🙂
 
Concluzie: per total a fost interesant. Chiar dacă prețul poate părea mare comparativ cu alte muzee, eu cred că merită o vizită. Noi deja vrem să ne intoarcem pentru turul privat, mai scump ce-i drept, care include şi vizita zonei de la subsol, inclusiv bunkerul.

Radu

Știți pozele alea de-acasă de la Gabriela Firea? Ei bine, Palatul Primăverii arată mai bine 🙂

În mod evident, m-am dus acolo cu prejudecăți – de la zvonurile despre ce au găsit acolo revoluționarii, până la imaginea publică a cuplului Ceaușescu. Realitatea e că, per total, experiența nu a fost de un kitsch spectaculos – deși am dat pe ici, pe colo de câte o excepție.

De fapt, locuința familiei Ceaușescu este ca un amestec de piese din diferite seturi de puzzle – lucru confirmat de ghid, de altfel: soții Ceaușescu se inspirau activ în vizitele de stat, iar apoi reproduceau și adaptau lucrurile care le plăceau. Și uite-așa treci dintr-un salon Louis XIV într-o grădină cu aer tropical și apoi la piscina care îți aduce aminte de Vraja Mării din Neptun.

Pe de altă parte, o informație interesantă, care dă context, e că palatul avea doar rol de locuință – din motive de precauție, membrii de partid aveau acces foarte limitat, oaspeții de stat erau primiți doar în situații excepționale (cum ar fi Nixon); nici servitorii nu prea petreceau noaptea aici. Iar după ce afli că locuința nu prea avea nicio funcție de epatare, de status, de declarație, privești cu alți ochi alegerile făcute de locatari.

Turul standard te poartă prin cea mai mare parte a încăperilor de zi-cu-zi ale cuplului Ceaușescu și ale copiilor. Exponatele, ni s-a spus, sunt originale, deși eu am îndoielile mele 🙂 și, din această cauză, cordoanele plasate strategic te împiedică să te plimbi pe unde vrei tu. Trebuie să recunosc, însă, turul este gândit foarte bine, iar punerea în scenă este extrem de naturală. 

Apropo de punere în scenă, din loc în loc dai peste detalii cum ar fi pijamaua tovarășului, care îl așteaptă, proaspăt apretată, pe marginea patului; cămășile lui de Bârlad și pantofii ei din altă parte, nu am reținut de unde; aparatul de șah primit de la Gorbaciov sau panoul de control premergător conceptului de smart home.

În sfârșit, baia și robinetele din aur – de fapt sunt doar spoite și, ce să zic, pe când eram flăcău am fost în discoteci care arătau mai sărăcăcios ca baia Ceaușeștilor.

Concluzie: da, recomand. Probabil că e mai interesant pentru cei de peste, să zicem, 30 de ani – nu doar pentru contextul politic și social, ci și pentru că ei își pot aminti de moda din acea perioadă – cum ar fi mozaicurile și minunățiile alea de candelabre.

A fost și muzeul cu cel mai bine pus la punct plan de vizitare de până acum, mergând până la componența grupurilor (familii versus necunoscuți). Mi se pare o destinație foarte sigură, în contextul pandemiei.

Ponturi

Noi intenționăm să revenim pentru turul privat; recomandarea ar fi să vă gândiți foarte serios și să săriți peste turul standard făcut de noi.

Timp

E în București, deci nu calculăm drumul. Turul standard e cam o oră, cel privat o oră și jumătate.

Costuri

Intrare: 45 de lei/persoană pentru turul standard; 200 de lei pentru cel privat. POS disponibil.
 
 
 

Cum ajungi la Muzeul Casa Ceaușescu

Click aici pentru indicații de la Google.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Share This