Psili Ammos Beach, Thassos

Thassos, Grecia



Până de curînd am fost, probabil, singurii români care încă nu ajunseseră în Thassos. În principal pentru că insula e considerată o destinație mai ales pentru familiile cu copii, iar în plus are o reputație că ar atrage foarte foarte mulți români din categoria aia pe care nu prea vrei să o-ntâlnești 🙂 .

Dar după ce ne-am depășit rezervele și ne-am simțit minunat în Santorini, am fost ceva mai receptivi când amicii noştri, Cristina şi Vlad, ne-au propus să mergem cu ei în vacanță.

Ei aveau un timing foarte bine calculat – final de mai, cu câteva zile de iunie. Asta a însemnat că am fost în afara sezonului, cu lume puțină și prețuri mici; trade-off-ul a fost că ne-am asumat niște temperaturi ceva mai scăzute. Iată cu ce impresii am venit 🙂 .

Poți citi și despre locurile în care poți mânca în Thassos sau despre Astir Notos, hotelul la care am stat.


Impresiile noastre

Recunosc, eu am avut ceva rezerve. Era final de lună mai (și nu mai fusesem niciodată atât de devreme la mare), iar vremea nu fusese foarte prietenoasă pentru un final de primăvară. Dar am ales să vedem partea pozitivă: fiind extrasezon, nu riscam aglomerații și ambuteiaje; în plus, o vacanță e binevenită oricând. Iar vremea a fost excelentă pentru plajă; poate apa o idee cam rece pentru gustul meu.

Mi-a fost puțin teamă și de drumul lung cu mașina, care până la urmă s-a dovedit mai mult decât rezonabil. Am făcut vreo 10 ore, cu tot cu opriri. Sigur poți face mai mult sau mai puțin; până la urmă fiecare are ritmul lui. La asta contribuie foarte mult și cât de aglomerată sau nu este vama. La noi, fiind extrasezon, a mers totul extrem de repede. Poate ceva mai aglomerat la întoarcere, dar în jumătate de oră am am trecut de punctul de control.

La plecare am luat feribotul din Keramoti, iar după doar 40 de minute am ajuns pe insulă, în Limenas, care este și capitala. Iar după un alt drum de vreo jumătate de oră am ajuns în sudul insulei, în Potos, satul care ne-a găzduit pentru mai bine de o săptămână.

Thassos se află în Marea Egee, iar combinația dintre munții împăduriți și plaje mi se pare că o face deosebită. E cea mai apropiată insulă față de România, ceea ce o face foarte accesibilă -motiv pentru care este numită „insula românilor”.

Am fost uimită să văd afișe în limba română, meniurile tavernelor în română și chiar unii chelneri care știau câte ceva în română. Pentru cei care nu știu engleză poate fi confortabil, mie mi s-a părut ciudat.

Deși e o insulă mică, ai nevoie de mașină pentru a o descoperi, pentru a merge poate pe altă plajă decât cea din satul în care ai fost cazat. Iar dacă în alte vacanțe parcam mașina cam pentru tot sejurul, nu a fost cazul acum. Iar dacă mi-a lipsit ceva a fost mersul pe jos.

A fost o vacanta super relaxanta, cu soare, mare, plajă și mancare bună. Mi-a placut mult că nu a fost aglomerat, abia de pe 1 iunie au început să mai apară turiști. Cu siguranță nu aș merge în vârf de sezon, iulie sau august. Ceea ce nu îți recomand nici ție.

Thassos a fost o experiență plăcută și relaxantă, dar numai pentru că am fost în extrasezon. Probabil mai revin, cândva, pentru încărcat bateriile.

La plusuri: totul a fost liber, de la drum la cârciumi la șezlonguri la obiective; hotelul a fost, din ce înțeleg, cam la jumătate de preț față de sezon (și probabil și celelalte prețuri au fost ceva mai mici); temperatura a fost decentă, inclusiv pentru plimbări ceva mai departe de șezlong; pe unde ne-am plimbat a fost liniște și pace (după 1 iunie au început să apară românii ăia care hăulesc unii după alții și care se opresc, din principiu, în drum; nici nu vreau să mă gândesc ce o fi acolo în iulie-august).

La minusuri: apa o idee cam rece (dar nu prohibitiv) și vreo două zile cu un vânticel care te tot făcea să te plimbi de la umbră la soare 🙂 . Dar asta a fost, probabil, și din cauza unui ciclon care a circulat prin zonă înainte să ajungem noi.

Dincolo de asta, insula mi se pare potrivită pentru relaxare și leneveală, fără vreo mare intensitate turistică. Adică mare parte din ce ai de făcut este să te plimbi de pe o plajă pe alta și să lenevești acolo la o bere sau un cocktail. Și să mănânci, desigur. Motiv pentru care, probabil, e și INCREDIBIL de plin de pisici.

Evident, există și alte tipuri de obiective, dar nu sunt neapărat foarte spectaculoase, ci mai degrabă potrivite să mai rupă monotonia când te plictisești de plajă. Ba o plimbare la o cascadă, ba o plimbare printr-un port, ba o plimbare prin alt oraș. Atmosfera variază de la „neamenajat, aproape natural” la „puteau și grecii să investească nițel aici”. Dar poate fi o pauză utilă de la citybreak-urile în mijlocul civilizației :).

Nu te poți descurca fără vreun vehicul aici – dacă nu vii cu mașina va trebui să închiriezi ceva. Deși, sincer, dacă tot iei avionul probabil sunt alte destinații mai atrăgătoare. Te poți descurca, însă, peste tot în limba română. Fără niciun fel de problemă, eventual cu un strop de engleză ca backup. Poate oi fi eu nițel elitist, dar reacția instinctivă e să prefer un loc în care nu e așa de plin de români.

Și m-aș fi simțit mult mai bine fără stresul aricilor de mare 🙁 .


Tripiti Beach

E o plajă la vreo 10 minute de mers cu mașina de Potos. Noi am mers în sectorul unui hotel de 5 stele, pentru că poți sta aici și dacă nu te-ai cazat la hotel. Fiind extrasezon, nu am plătit pentru șezlonguri, singura condiție fiind să consumi de la beach bar (fără sa fie însă impusă o sumă minimă). Din câte am înțeles, în sezon, închirierea șezlongurilor este undeva între 20-30 de euro.

Apa e curată, plaja la fel, sunt coșuri mici de gunoi, pentru mărunțișuri, la fiecare umbrelă. Dar șezlongurile sunt extrem de înghesuite. Sigur nu aș fi vrut sa stau aici dacă erau toate ocupate. Există și o zona destul de generoasă pentru cei care vor să stea direct pe nisip. O recomand, dar doar în extrasezon sau dacă nu te deranjează înghesuiala.

Elementul cel mai spectaculos e „grota” și m-am ofticat că nu am intrat în ea, dar m-am ferit de arici. Așa că m-am mulțumit cu câteva poze și în rest am lenevit pe plajă.

Care plajă e destul de mare după standardele insulei și cu nisip nu cu pietre. Are și o poziție și o formă care o feresc oarecum de vânt, deci e o opțiune bună în zilele cu mai mult de o adiere.

Câteva hoteluri au amenajat sectoare cu șezlonguri; nu sunt înghesuite ca la Mamaia dar tot m-am bucurat că nu era plin sezon. Mai pui și servirea direc tla șezlong (și plată cu cardul, ca peste tot în insulă) și ai rețeta clasică a unei zile de succes la plajă.


Cum ajungi

Tripiti Beach pe hartă.

Costuri

Acces gratuit. Șezlongurile sunt contra cost în sezon, dar în off-season e suficient să faci consumație. Win-win 😀


Fabrica de bijuterii Iris Gold

Aici am ajuns într-una din zilele dedicate plimbărilor pe insulă. Fabrica nu se poate vizita, însă au un showroom destul de mare de unde poți cumpăra sau doar admira bijuterii din argint, aur, pietre semiprețioase.

Ce mi-a plăcut foarte mult aici e view-ul asupra Mării Egee, fabrica aflându-se într-o zonă destul de înaltă. E de mers dacă îți plac bijuteriile sau doar priveliștile frumoase. 🙂

Imaginează-ți: e vară și ești în Grecia. Stai la o terasă pe faleză, sorbi o cafea și admiri marea. Iubita ta e alături, în showroom, unde soarbe din ochi o pereche de cercei. Apoi plecați la plajă.

Sigur, eu am intrat și în showroom cu Santina, că speram să vizitez fabrica, dar asta a fost vina mea nu a celor de la Iris Gold 🙂 . Poți face o oprire.


Cum ajungi

Indicații spre fabrica de bijuterii Iris Gold

Costuri

Accesul e gratuit. Bijuteriile nu 🙂


Limenaria

În Limenaria, al doilea cel mai mare oraș din Thassos, după Limenas, am ajuns la recomandarea amicilor noștri, să mâncăm pește proaspăt la Restaurantul Dionysos. Cu detalii despre mâncare va fi, desigur, un post separat.

Limenaria e un orășel frumos, cu un mic port de unde poți pleca în croaziere de o zi în jurul insulei; cu străduțe-bazar unde găsești fel de fel de nimicuri, cu multe taverne, terase și cafenele.

E și o plajă aici, pe care nu am fost însă. Oricum am înțeles că nu ar fi neapărat un loc bun în care să te cazezi – e înghesuit și cu opțiuni limitate. Dar e un loc în care să vii pentru mâncare bună și o plimbare pe faleză.

Noi am venit aici cu scopul clar de a mânca și, după cină, am făcut doar o scurtă plimbare prin „centru”, dar ce am văzut nu mi s-a părut fantastic.

Portul arată drăguț la apus, mai ales dacă stai la o masă pe chei 🙂 dar în afară de restaurante și gherete cu nimicuri nu prea ai mare lucru de făcut.

Totul are un aer înghesuit, haotic și improvizat, plus un flux ceva mai intens de turiști decât restul localităților.

Singurul motiv pentru care nu-ți zic să-l eviți e că insula e atât de mică încât poți pleca în câteva minute dacă te plictisești.


Cum ajungi

Limenaria pe hartă.


Potos

Potos e un sat mic, situat în sudul stațiunii, unde în vârf de sezon e teribil de aglomerat. La final de mai erau puțini turiști, ceea ce l-a făcut un loc liniștit, exact pe gustul nostru.

Stațiunea are propria plajă (destul de mică și înghesuită), câteva străduțe cu magazine de suveniruri, iar taverne găsești chiar pe plajă.

Mi s-a părut un loc bun în care să te cazezi.

Realist vorbind, Potos e făcut din același aluat ca Limenaria, dar îl salvează faptul că e ceva mai mic și ceva mai izolat, așa că e mai liniștit.

Aici ne-am și cazat, dar într-un hotel recomandat de amicii noștri, spre sudul localității. Probabil dacă am fi luat ceva mai aproape de plajă, cum eram tentați, impresia generală despre Potos ar fi fost mult mai proastă.

Mi-a plăcut că am stat aici, pentru cine nu e cazat în localitate nu știu cât de atrăgător e Potos.


Cum ajungi

Potos pe hartă.


Giola Thassos

Giola este una dintre principalele atracții ale insulei.

E un ochi de apă turcoaz (o piscină naturală, cum i se mai spune) care s-a format în urma prăbușirii tavanului unei grote. Însă legenda spune că aceasta ar fi fost creată de Zeus pentru Zeița Frumuseții, Afrodita, ca să o poată urmări când se îmbăia.

Dar ca să te bucuri de experiență și peisaj ți-aș recomanda să ajungi aici dimineața. Spre prânz va începe să se aglomereze foarte tare.

Foarte tare, mi-a plăcut.

E genul de obiectiv la care abandonezi speranța de a prinde un moment fără alți turiști, dar e suficient de spectaculos încât să merite compromisul.

Poți intra să și înoți aici (săriturile sunt descurajate 🙂 ), ceea ce am și făcut. Am reușit să nu ating niciun arici de mare (e plin de ei dar apa e de fapt suficient de adâncă) însă m-aș fi simțit și mai bine dacă nu erau acolo.


Cum ajungi

Indicații spre Giola, Thassos.

Important de reținut e că în 2024 exista deja un drum (semiasfaltat) până la grotă, deci toată chinuiala din trecut nu mai e o amenințare.

Costuri

Acces gratuit.
Parcare 2 euro/oră


Aliki Beach

O plajă extrem de mică și cam înghesuită, care ar putea fi sexy, dacă ai fi doar tu acolo. Nu e cazul, desigur. Noi nu am mers pentru plajă, ci doar am făcut o oprire să bem ceva să ne răcorim. Am stat la o terasă drăguță (mai puțin toaleta 😣). Și care nu are POS.

Am făcut o escală de-o cafea aici, pentru că e una dintre cele mai lăudate plaje de pe insulă. Nu mi s-a părut că merită – arată bine în poze, dar este destul de mică și, mai ales, chiar în port, cu apa plină de ulei și miros de motorină.


Cum ajungi

Indicații spre Aliki Beach.


San Antonio Beach

Plaja asta e cumva în continuarea celei din Potos, unde poți ajunge și cu mașina, dar și făcând o plimbare de-a lungul plajei. De la hotelul nostru până la San Antonio erau undeva la 10-15 minute de mers pe jos.
Plaja e mare, aerisită, sezlongurile mai puțin înghesuite. A fost fix pe gustul meu.

Nici aici nu am plătit șezlongurile, însă în sezon costă undeva la 7 euro (prețul de anul trecut). Singurul incovenient aici ar fi că, atunci când bate foarte tare vântul, pentru că nisipul e foarte fin, se ridică și devine imposibil de stat pe plajă. Nouă, din fericire, nu ni s-a întâmplat asta, dar e bine să știi.

Oricum, mie mi-a plăcut aici mai mult decât pe Tripiti Beach și o recomand, mai ales dacă ești cazat în apropiere.

Punctajul cel mai mare dintre toate plajele pe care le-am vizitat. Probabil e mai atrăgătoare pentru cei cazați în Potos, dar nu vei regreta nici dacă vii aici de mai departe.

Plaja este foarte mare, rezonabil de lată și, în perioada în care am fost noi, a avut doar două zone foarte restrânse cu șezlonguri. Bonus, aici șezlongurile erau mai distanțate ca oriunde altundeva.

Și aici ai hoteluri și restaurante la care poți mânca sau poți doar să bei un cocktail, o bere, o cafea.

Un posibil minus e că apa se adâncește foarte foarte lent și ai mai mult de mers spre larg. Dar, tehnic, poți deja înota dacă apa îți trece de genunchi, așa că nu m-aș bloca în asta 🙂 .


Cum ajungi

Indicații spre San Antonio Beach

Costuri

Acces gratuit. Șeslongurile sunt gratuite în extra-sezon, dacă faci consumație.


Cascada Maries

Cascada Maries e de fapt o cădere mică de apă, așa că nu te duce cu așteptări prea mari.

Mi-a plăcut drumul până acolo, cam 40 de minute de mers – în mare parte pe un drum forestier – după care urmezi o cărare prin pădure. Sigur că poți face mare parte din drum și cu mașina, dar nu ar avea același farmec.

Drumul nu e deloc greu, iar pentru un hiking ușor chiar îl recomand. Doar să ai apă, o pălărie și SPF.

Un pretext să iei o pauză de plajă și să te miști nițel. Maries e, de fapt, o serie de trei „cascade” cu un volum cât vreo două bidoane de apă de 5 litri 😀 .

Dar plimbarea până acolo (noi am parcat în satul Maries) e foarte plăcută, peisajele frumoase și, odată ajuns, găsești și un lac cu păstrăvi, țestoase și, posibil, bâtlani. Recomand.

Bonus, niște localnici care vând miere și diverse distilate.


Cum ajungi

Cascada Maries pe hartă.

Costuri

Acces gratuit.


Theologos

Theologos e unul dintre cele mai vechi sate din Thassos. Vreme de aproape 500 de ani, în timpul ocupației otomane, a fost centru administrativ și comercial al insulei. Acum e un sat mic, în jur de 1.500 de locuitori, cu multe case abandonate pe care o să le tot întâlnești în plimbarea pe străduțele înguste.

Când am ajuns noi, spre ora prânzului, aș fi putut crede că-i părăsit dacă nu am fi întâlnit pisici și câteva magazine (deschise), cu suveniruri și produse locale. De fapt cred că asta mi-a plăcut cel mai mult și l-a făcut un loc fermecător, că era aproape pustiu.

În full sezon se schimbă cu totul pentru că e înțesat de turiști, ceea ce pentru localnici e un lucru bun, dar eu îl prefer fără 🙂 . E de văzut, totul depinde când ajungi, ca să te bucuri cu adevărat de vizitarea lui.

Cocoțat pe un vârf de deal, Theologos e un obiectiv popular, considerat cel mai bine păstrat sat de pe insulă. Acuma, păstrarea aia e relativa, dar satul îți oferă câteva imagini fermecătoare, cu mici case cochete, din piatră, în general pline de flori.

Foarte cald la amiază, dar recomand o vizită în momentele astea pentru senzația foarte stranie de a te plimba printr-un sat aparent părăsit 🙂 . După siestă și vipie lumea reîncepe, totuși, să circule.

Apropo de părăsit, satul chiar are destule clădiri abandonate, care contribuie la impresia generală.

În rest, 3-4 magazinașe-bazar, cu obiecte tradiționale, inclusiv din lemn de măslin. Și încă 3-4 taverne, evident. Merită o vizită dacă ești pe insulă.


Cum ajungi

Indicații spre Theologos.


Limenas

Este capitala, cel mai mare oraș de pe insulă și principalul port de legătură cu Grecia continentală. Noi ne-am întors într-una din zilele dedicate explorării insulei. Ne-am plimbat puțin prin zona portului, pe străduțele pline cu taverne, terase și magazine de tot felul. Am vrut să vizităm în drum și Muzeul fabricii de ulei Sotirelis, doar că am nimerit în singura zi în care închideau mai devreme.

În Limenas am și mâncat de prânz, la Taverna Twins, dar vom povesti separat despre asta.

Mi-ar fi plăcut să explorăm mai mult orașul, să vedem și ruinele antice păstrate aici, dar rămâne pe lista cu motive de revenit în Thassos.

Am trecut pe aici doar de trei ori – la venire, la plecare și la mâncare :). Orașul în sine nu impresionează, mi e pare prăfuit, neîngrijit și înghesuit.

Câteva alei centrale sunt sufocate de magazinașe și chioșcuri cu 66% kitschuri; plajele locale sunt înghesuite și per total fluxul regulat spre/dinspre feribot nu îmbunătățește situația.

Cele câteva ruine antice de pe insulă se află cam toate în apropiere de Limenas; din puțina documentare nu mi s-au părut spectaculoase și am asortat elitismul cu un „pas” la istorie și arheologie. Pățăști.

Per total, dacă nu cumva ți-ai parcat yachtul în marină, nu prea ai multe motive de stat pe-aici.


Cum ajungi

Indicații spre Limenas.


Alte obiective în Thassos


plimbari.ro

Arsanas Beach

Drumul de coastă din jurul insulei oferă, din loc în loc, mici bijuterii, cum ar fi această imagine cu Arsanas Beach. Nu am coborât și nici nu am mai ajuns în altă zi la plajă, cum ne propuseserăm, dar ni s-a părut clar o plajă de ținut pe listă.


Psili Ammos Beach, Thassos

Psili Ammos Beach

Și plaja Psili Ammos ne-a fącut cu ochiul pe când treceam pe lângă ea; e imediat lângă drumul de coastă așa că am făcut o oprire. Este relativ restrânsă și probabil se aglomerează extrem de ușor; Totuși, pe lângă zona cu nisip fin are și o secțiune cu piatră care merită măcar o poză 🙂 .


Marble beach

Probabil cea mai celebră plajă din Thassos e și principalul obiectiv pe care l-am ratat. Aflat pe partea cealaltă a insulei față de Potos, nu s-a aliniat niciodată cu planurile noastre. Tu poți să o incluzi, însă, pe listă și, dacă ajungi pe-acolo până revizităm noi insula, poate ne trimiți și ceva impresii 🙂 .


Pe moment

plimbări pe mail!

Primești automat un email când scriem despre o nouă plimbare.

Nu spamăm 🙂
Citește Politica noastră de confidențialitate.


Share:



Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top