Restaurant Necci, Horezu

Santina

Ne-am muncit noi să găsim pe net o recomandare cam pe unde am putea mânca decent prin Horezu, dar a fost o misiune aproape imposibilă. Restaurantul Necci avea review-uri împărțite, aşa că ne-am încercat norocul. Şi nu a fost ziua noastră norocoasă.

Primul semn că s-ar putea să nu fie un loc cu mâncare bună: prea multe preparate în meniu, cu poze, ceea ce ne-a confirmat regula. Locurile astea nu prea excelează la gust. Şi da, nu cred că poți să găteşti bine şi românesc şi italienesc şi mai ştiu eu ce altă bucătărie internațională. N-ai cum decât dacă ai poate mai mulți bucătari specializați. Şi sigur nu era cazul aici.

Am zis să mâncăm ceva rapid că ne aştepta drum lung, iar eu am comandat o pizza vegetariană, cu ceva zucchini şi mozzarela. Ştiu că poate nu o să mă credeți, dar pizza mea, cu blat de la Lidl, iese mai bună. Iar eu nu am talente culinare. Pe scurt, a fost o pizza cu blat copt dinainte. Ştiți cum sunt blaturile alea de la supermarket coapte şi ambalate în pungă? Pe blat din ăla era pizza mea. I-au mai adăugat câteva ingrediente, au ținut-o un pic la cuptor, dar extrem de puțin pentru că nici caldă nu era. În fine, a fost oribilă. Cum mi-au adus-o, aşa au şi luat-o. Poate nu am ales eu bine şi alte mâncăruri or fi altfel. 

În rest, serviciul foarte ok, chelnerița  extrem de amabilă, trebuia să compenseze şi ei cu ceva. Iar locul foarte curat, aerisit, poate o idee cam kitsch terasa, cu ghivece cu flori din plastic 😱. În interior însă, restaurantul aducea a casă boierească de la țară, pe undeva prin interbelic poate. Unul din puținele lucruri care mi-a plăcut aici.

Oricum, sper să nu vi se facă foame prin Horezu, decât dacă ştiți sigur un loc în care ați mai fost şi pe care l-ați testat deja. Altfel, mâncați înainte sau după.

Radu

La câtă ceramică se face în Horezu, te-ai aștepta să aibă mai multe restaurante, că cineva trebuie să mănânce și din blidele alea :). În realitate însă, pare că foarte multe locuri de mâncat sunt pensiunile, care îi hrănesc doar pe cei pe care îi găzduiesc. Deci opțiunile de restaurante nu sunt așa ample.

I-am găsit pe Necci, care aveau review-uri relativ decente, plus că ne-am propus să luăm ceva fel simplu, fără riscuri. Aparent riscurile apar de unde nu te aștepți.

Eu am comandat niște paste Necci, cu bucățele de vânătă. Raționamentul meu era că dacă le-au botezat așa, înseamnă că sunt specialitatea bucătarului, emblema restaurantului, stindardul excelenței în mâncare. Adică, bucătarul Popescu ar putea să nu-și dea interesul la o vită Stroganoff, că nu-l cunoaște pe rusul ăla, dar dacă face un șnițel Popescu, îl vrea impecabil, corect?

Ei bine, pastele mele au fost terne, cu un sos prea gros și fără niciun gust. Nu aş putea să spun ce a lipsit – pastele în sine au fost făcute uşor al dente, ingredientele erau toate acolo, dar rezultatul complet insipid.

În mod paradoxal, am băut și câte un cappuccino, care a fost neașteptat de bun.

În rest, terasa curată, iar decorul mai degrabă rustic pentru că de, Horezu. Interiorul decorat ceva mai cu gust, dar nu prea renunți la terasă, vara, doar pentru că e frumos amenajat interiorul.

Faptul că fata care ne-a servit a fost foarte promptă și amabilă nu compensează mâncarea, așa că în concluzie recomand Necci, cel mult, pentru o cafea.