Hotel Zannos Melathron, Pyrgos, Santorini

Santina

Un punct forte al vacanței din Santorini, deşi nu singurul, a fost hotelul.

Pentru că, spre deosebire de acum 20 de ani sau chiar mai mult, când nu acordam prea mare importanță cazării (în afară de curățenie), acum contează enorm locul în care stau. Poate că nu petrec mult timp în camera de hotel dar trebuie să fie confortabilă și să am suficient spațiu ca să orice. Iar Zannos este un hotel pe gustul meu, unde m-aş întoarce oricând.

În cel mai cochet sătuc, de pe cea mai înaltă colină din Santorini, recepția şi restaurantul te întâmpină dintr-un conac construit la final de secol XIX în stil neoclasic, cu influențe renascentiste italiene şi cu o poveste țesută în jurul a doi armatori bogați, a unei poveşti de dragoste şi a celebrului vin local Vinsanto. Scăldată de soarele verii, clădirea asta pare ca făcând parte dintr-un film.

Întâmplarea a făcut să stăm în 3 camere diferite, toate honeymoon suites 🤩, cu terasă, jacuzzi (am petrecut ceva timp aici🙂 ) şi view spre Caldera şi mare parte din insulă. Camerele au fost toate suficient de mari încât Radu să-şi lase lucrurile pe te miri unde, iar pe mine să nu mă deranjeze.

Cel mai mult mi-a plăcut, totuşi, ultima cameră în care am stat – poate şi pentru că aveam scară interioară să urcăm direct pe terasă (spre deosebire de celelalte unde era nevoie să ieşi din cameră), şi în felul ăsta aveam mai multă intimitate.

Nu mai spun că am fost privilegiați în vacanța asta: am putut admira celebrele apusuri din Santorini direct de pe terasa camerei.

Oricum, dincolo de locuri, oamenii fac diferența. Şi ştiam că grecii sînt primitori, dar cei de aici au fost cu mult peste. Atenți tot timpul să nu ne lipsească nimic, să ne îndeplinească toate dorințele. Owner-ul hotelului ne-a aşteptat la sosire cu măgăruşul care să ne care bagajele, iar la plecare s-a trezit cu noaptea în cap să ne conducă la taxi. Într-o altă dimineață ne-a pregătit ceva de mâncare şi cafea înainte de ora servire a micului dejun, doar pentru că noi trebuia să plecăm mai devreme pentru croazieră.

O altă chestie care mi-a plăcut şi pe care n-am mai întânit-o la alt hotel: puteai comanda micul dejun prin aplicație; alegeai ce vrei să mănânci (diversificat si gustos), ora şi unde (în cameră sau la restaurant). Acelaşi lucru puteai să-l faci şi pentru cină. Noi n-am încercat pentru că ştiam când plecăm dar nu ştiam când ne întoarcem aşa că am mâncat prin alte părți. Găseşti o grămadă de locuri în Pyrgos unde poţi mânca bun, deschise pâna spre miezul nopții.

Acum poate sînteți curioşi şi dacă a fost ceva ce nu mi-a plăcut. Cine mă cunoaşte bine, ştie că eu prefer casele/camerele nu doar spațioase dar şi luminoase. Iar aici camerele, pentru că sunt tradiționale, săpate în stâncă, au ferestre doar pe o latură, ceea ce le face ceva mai întunecoase decât mi-aş dori eu şi cu ceva mai multă umezeală.

Dar ăsta nu e deloc un motiv să nu-mi doresc să mă întorc oricând. Şi probabil o vom face la un moment dat.

Radu

Am ajuns aici cumva din întâmplare – nu a fost hotelul ales inițial și nu a fost nici măcar localitatea planificată – noi urma să stăm în Fira, iar Pyrgos nu era nici măcar pe lista de obiective de vizitat.

Dar ăsta a fost, probabil, unul dintre cele mai fericite accidente de care îmi aduc aminte; Zannos a fost peste orice așteptări și mi-e greu să-mi închipui că hotelul ales inițial ar fi putut să ne ofere o experiență similară, ca să nu mai spun de una și mai bună.

Rezervarea făcută de agenție era pentru o noapte în honeymoon suite, iar următoarele într-un master suite. Dar pentru că prima noapte ne-a plăcut foarte mult și am preferat jacuzzi privat față de accesul la piscină, cei de la hotel au jonglat cu rezervările și au reușit să ne țină în același tip de cameră – ocazie cu care am putut testa trei camere diferite 🙂

Camerele sunt în construcții semi-independente, grupate pe o latură de colină; în stilul tradițional, sunt semi-îngropate, adânci și răcoroase, cu totul în jur zugrăvit în albul ăla instagramabil. În afară de Internet și televizorul pe care nu l-am deschis, atmosfera generală e vintage, de la cada îngropată la robinetele din alamă sau mobilierul din cameră.

Spațiul este extrem de amplu, probabil o suită e cât o locuință tradițională întreagă; doar băile sunt cât o cameră de hotel obișnuit, iar majoritatea au și cadă, și un walk-in shower cu spațiu suficient pentru două persoane 😉

Punctul forte îl constituie terasele cu jacuzzi privat – nu sunt toate la fel de spațioase, de izolate sau cu același view, așa că dacă ajungeți pe acolo cereți Marulia, care are combinația perfectă – o terasă unde nu vă va deranja nimeni, cu jacuzzi unde puteți să vă răcoriți, la umbră, pe tot parcursul zilei, admirând caldera și, de ce nu, apusul, fără să trebuiască să ieșiți din costumul de baie… decât dacă vreți. 

Personalul extrem de atent și politicos, iar managerul, Cristopher, e mai degraba un concierge, gata să ofere sfaturi despre obiective, să ajute să rezervați ceva  sau să se asigure că nu plecați fără micul dejun. E o diferență față de „ne pare rău, e în afara programului”, la care ne așteptăm în general de la hoteluri.

Micul dejun e pe bază de bufet online :), selecția este foarte amplă și cred că acoperă orice fel de gusturi. Toate ingredientele sunt proaspete și de calitate, iar terasa aia de care ziceam mai devreme? Puteți lua micul dejun chiar acolo. E drept, scările de acces sunt destul de întortocheate și e posibil să se verse puțină cafea, dar nu văd niciun scenariu în care să vă gândiți la problema asta mai mult de 5 secunde. Tot prin interfața online aveți acces și la room service, de exemplu ca să comandați cocktailuri direct din jacuzzi.

În concluzie, experiența de aici a fost printre cele mai bune trăite la un hotel; nu doar că avem de gând să revenim, dar intenționăm să mergem și în Corfu la un hotel gestionat de aceeași familie. Ce-mi doresc e doar să cadă de acord toți vecinii și să îngroape cablurile, ca să nu atârne prin dreptul apusului de soare 🙂