Crama Beciul Domnesc

Santina

Deși nu sunt o cunoscătoare în ale vinului, m-am bucurat când am aflat că am câștigat o degustare de vin la Crama Beciul Domnesc. Mai mult pentru Radu, recunosc.

Așa că ne-am pornit spre Focșani într-o vineri, ocazie cu care am profitat să petrecem și o zi prin oraș, să îmbogățim seria despre ce poți face într-un oraș mai puțin turistic. Ne-am cazat la Hotelul Kristal, iar sâmbătă am petrecut o zi întreagă prin zona în care cei de la Beciul Domnesc au podgorii, puncte de prelucrare și cramă.

Ziua de sâmbătă a început dimineața cu o vizită la una dintre vii. Ni s-au povestit lucruri legate de soiuri, cultivare și alte lucruri legate de viticultură. N-am reținut mare lucru, e drept. Ce mi s-a părut interesant a fost că am avut ocazia să văd o combină pentru recoltarea mecanizată a strugurilor. Și am vazut-o chiar la lucru. 🙂

Următoarea oprire a fost la unul dintre punctele de prelucrare pe care le au în zonă. Și aici totul e mecanizat, oamenii doar supraveghează procesele. A fost momentul în care am început degustarea. Am degustat vreo două soiuri de vin aflate în diverse etape de fermentare. Erau la stadiu de tulburel, cum se zice popular.

Următoarea oprire și ultima a fost la crama din Odobești unde am petrecut mai bine de jumătate de zi. Am avut prânz şi cină, iar între ele degustarea de vin, vizitarea Monumentului istoric și a unui mic muzeu amenajat aici.

Mâncarea a fost bună, dar nimic extraordinar: ciorbă și sarmale la prânz, iar seara un aperitiv cu mezeluri și brânzeturi și un somon la grătar și plăcinte la desert (congelate de la supermarket 😣).

Cum la vin nu mă pricep, pentru mine degustarea a fost interesantă mai degrabă din punct de vedere al poveştilor. Am aflat istorii locale şi internaționale despre vin, concursuri, degustări.

Mi-a plăcut mult și vizita monumentului istoric Beciul Domnesc. Legenda spune că acest beci ar fi ctitoria domnitorului Ștefan cel Mare. A fost refăcut în timpul domniei lui Mhail Sturdza, iar motivul pentru care ar fi rezistat vreme de mai bine de cinci secole este materialul din care a fost construit, o piatră calcaroasă ce absoarbe umiditatea. Beciul se află la 7 metri adâncime și adăpostește cam 100.000 de sticle de vin, cea mai veche fiind din 1949. Ce mi s-a părut interesant cum fiecare fir de praf sau pânză de păianjen au rolul lor.

Concluzia ar fi că mi-a plăcut foarte tare ziua petrecută aici. Nici nu am știut cum a trecut o zi întreagă. Deși evenimentele de degustare organizate de cei de la cramă (despre care găsiți informații pe site-ul lor) durează mult mai puțin decât al nostru, e o experiență pe care o recomand.

Radu

Unele lucruri țin de noroc. De exemplu, Santina a avut noroc și a câștigat o degustare la Beciul Domnesc, eu am noroc și o cunosc 🙂

Premiul câștigat de Santina a fost, de fapt, mai complex – a fost o experiență personalizată, gândită împreună cu cei de la Carrefour (kudos! :)) și a cuprins pe de-o parte un pachet standard (turul ghidat al cramei iar apoi o degustare, tot acolo), iar pe de alta o oprire în vie continuată cu o vizită într-un punct de vinificație.

Turul Cramei Beciul Domnesc a fost, evident, elementul cel mai interesant – clădirea este clasificată ca monument istoric și, dacă dai crezare legendelor, a fost ctitorită chiar de Ștefan cel Mare. Vorba aia, aperi ce ai mai de preț :). Mai documentat, se știe despre cramă că a fost preluată în 1834 de către Mihail Sturza, la ordinele căruia clădirea a fost renovată.

Acum crama adăpostește peste 100.000 de sticle de până la 75 de ani vechime (o Băbească predestinată pentru îmbătrânire :)), iar ghidul te plimbă și ți le arată și pe cele mai vechi, dar îți și explică logica și regulile păstrării și învechirii vinului. Reguli care mai sunt uneori puse la încercare, de exemplu prin experimente de învechire a vinului rosé.

Mai afli, cât te plimbi prin culoarele înguste, diverse istorioare și anecdote despre crame, vinuri și colecționari, despre industrie și pasionați; apoi urci înapoi la lumină și te pregătești de degustare.

Degustarea te poartă prin cinci vinuri și trei vinarsuri, toate sub marca Beciul Domnesc; evident, include și un mic training ad-hoc privind pașii unei degustari și ce aspecte se urmăresc, dar și un ghidaj în timp real cu detalii și explicații despre băuturile degustate. O experiență foarte veselă 🙂

Per total cred că experiența standard e interesantă și pentru cineva care nu e neapărat amator de vin; aș recomanda o oprire pentru cine are drum în zonă… și un designated driver.

Din experiența extinsă, vizita în vie alături de inginerul agronom e mai interesantă probabil pentru vinificatori sau pasionații de agricultură; oprirea de la punctul de vinificație însă a fost foarte interesantă și informativă – practic un episod de „How it’s made” pe care îl vezi live. Afli etapele prelucrării strugurilor, cum și în ce fel este controlată fermentarea, diferențe dintre butoaiele din lemn și cisternele metalice și așa mai departe.

În pachetul special au intrat și două mese la cramă; nu a fost nimic impresionant dar probabil meniul poate fi discutat atunci când se negociază un pachet special. În afară de concursuri pentru clienți presupun că un scenariu fezabil e cel de teambuilding, dacă reușești să integrezi alcoolul în discursul profesional 🙂

Timp

Noi am petrecut aici o zi întreagă; oferta standard include diferite opțiuni din punct de vedere al duratei.

Costuri

Experiența care ni s-a pregătit nouă a fost una personalizată; pentru detalii despre oferta disponibilă și prețurile aferente îți recomandăm să te documentezi direct pe site-ul Beciul Domnesc.