Unde am mâncat în Viena 🙂
Praterwirt
Ne-a plăcut:
- Locația spațioasă
- Șnițelul 🙂
Nu ne-a plăcut:
- Servirea ușor cam lentă
- Varianta locală de Kaiserschmarrn
Ratingul nostru:
Impresiile noastre
Santina
La Praterwirt am ajuns după ce am vizitat apartamentul lui Strauss, pentru că era fix vizavi. Locul e tot o berărie care are și o măcelărie la intrare. Îți imaginezi că meniul e, în mare parte, pe bază de carne.
Pentru vegetarieni, în afară de salată verde, cartofi şi legume la grătar, aveau un singur preparat. Pe care l-am şi comandat de altfel: Käsespätzle, acele găluști foarte mici (sau tăiței în anumite locuri) cu brânză și ceapă prăjită. Nu e pe lista mea de mâncăruri preferate, dar nu aveam variante. Am luat și o salată verde lângă și a fost ok până la urmă.
La recomandarea chelnerului am încercat aici și celebrele Kaiserschmarrn, desertul pe bază de clătite rupte, cu stafide și gem de prune. Dar clătitele de fapt nu sunt clătitele pe care le știm noi, ci un aluat ca de pandișpan. A fost bun, dar nu chiar ce mă așteptam. Prefer desertul ăsta cu clătite. 😊
Îți recomand locul doar dacă nu ești vegetarian.
Radu
Cred că locul ăsta a fost dezavantajat de momentul în care am ajuns aici – cândva între prânz și cină, când nici locul nici personalul nu debordează de energie.
Potențial are – propria măcelărie, în care se aude cum îți bat șnițelul, dacă nu te-ai nimerit vegetarian; plus berărie, cu tancurile de Budweiser la vedere.
Șnițelul ăla de vită a fost bine bătut 🙂 cu carnea fragedă și gustoasă; a fost genul cu făină și ou, fără pesmet sau alți fulgi, adică nu neapărat favoritul meu, dar totuși mi-a plăcut. A venit și cu salata aia rece de cartofi a austriecilor, nu sunt mare fan.
Servirea promptă la început; după ce ne-a văzut cu mâncarea în față chelnerul a cam uitat de noi. Prețurile poate o idee cam mari pentru ce oferă.
Per total nu mănânci prost aici, dar o văd mai mult pentru ieșit la o bere în gașcă.
Cum ajungi
Indicații spre Praterwirt.
Bauernbräu
Ne-a plăcut:
- Mâncarea
Nu ne-a plăcut:
- Înghesuiala
Ratingul nostru:
Impresiile noastre
Santina
E un loc departe de centru și a fost destul de departe și de hotelul nostru, într-un cartier muncitoresc al Vienei. Dar a fost o ocazie să facem o plimbare și să descoperim și altă zonă a orașului.
Locul e de berărie tipică, cu mese lungi, înghesuite, hărmălaie și desigur bere. Deschid doar spre seară după ora 17:00, iar cand am ajuns noi era deja foarte aglomerat. Chiar am avut noroc că am găsit locuri fără rezervare.
M-am bucurat că pe lângă tradiționalele șnițele aici aveau și pește. Am comandat păstrăv file la grătar, cu risotto, și a fost foarte bun. Am vrut să încerc și Kaiserschmarrn dar am aflat că e preparat la fel ca cel pe care îl mâncasem cu o zi înainte, cu acel aluat buretos și am renunțat.
Dacă îți place atmosfera de berărie, aici e un loc mișto în care ai putea veni; mâncarea e bună, chelnerii amabili; de bere îți zice Radu. Eu am băut un pahar de vin alb, produs undeva în lower Austria. 😊
Radu
Am venit aici în căutarea unui local autentic, non-turistic. L-am găsit animat, gălăgios, plin ochi de turiști 🙂 și cred că singurii localnici erau chelnerițele.
Acestea fiind zise, mâncarea n-a fost rea. Am zis să iau o pauză de la șnițele și am ales niște coaste de porc – n-am nimerit rău deloc. Porția generoasă, coastele fragede, aromate, gătite lent. În sfârșit niște cartofi prăjiți lângă ele, și încă naturali. Sosurile nu m-au prea inspirat. Meniu de băuturi destul de amplu, eu am băut ceva pilsner comun.
Aș fi luat și un Sacher torte, că am văzut la vecini și arăta bine, dar pur și simplu n-am mai avut loc.
Apropo de vecini, locul mi s-a părut cam înghesuit, eu prefer ceva mai mult spațiu. Și cam gălăgios. Dar servirea promptă, personalul ultra-amabil, cu amabilitatea aia pentru turiști – nu neapărat falsă, dar dată nițel prea tare. Ca pentru turiști, la despărțire primești un Mozartkugel.
Cum ajungi
Cum ajungi la Bauernbräu.
Schachtelwirt
Ne-a plăcut:
- Ineditul locației 🙂
- Gulașul
Nu ne-a plăcut:
- Meniul limitat
- Mirosul de mâncare
Ratingul nostru:
Impresiile noastre
Santina
E genul de loc în care, sincer, nu aș intra fără recomandare. Ceea ce s-a și întâmplat de altfel. Găsisem review-uri bune despre el, eram și prin zonă, așa că am incercat. Locul nu e atractiv în niciun fel. Spațiul e foarte mic, cu doar câteva mese gen bar și miroase teribil a mâncare. Când pleci de acolo miroși ca și cum ai fi gătit tu.
Meniul este destul de limitat, iarăși carnea e de bază. Doar două-trei preparate fără carne, din care am ales o supă de linte. Și care, trecând peste faptul că nu avea cum să fie spectaculoasă, a fost foarte gustoasă. Și ce mi-a plăcut mult a fost că, deși mai picantă decât mănânc eu de obicei, after taste-ul era foarte plăcut, nu îți lua gura foc.
Aș zice că e un loc pe care ai putea să-l încerci, dacă vrei să mănânci bun la un preț absolut decent.
Radu
Mie mi-a plăcut maxim. Am intrat aici mai mult pentru că pe Santina o înghiontea foamea și pentru că era pe lista noastră scurtă.
Eu am mâncat un gulaș excelent, de lins pe degete, chit că inițial m-a surprins o notă foarte discretă de curry. M-aș întoarce pentru el fără ezitare.
În rest, nu e absolut deloc genul nostru de loc. Mesele minuscule, de-abia am încăput noi doi și-o chiflă. Miros de mâncare, că practic stăteai în bucătărie. Veselă și decor fără pretenții, nici măcar de hipsteri.
Dar știi că ne doream un local neturistic – ei bine, nu a fost ăsta. Plin de străini și aici :). Prețul extrem de mic, pe la un sfert din ce am plătit în alte locuri. Riscă și fă o oprire aici.
Cum ajungi
Cum ajungi la Schachtelwirt.
Reinthaler’s Beisl
Ne-a plăcut:
- Mâncarea
- Locația centrală
- Vibe-ul autentic
Nu ne-a plăcut:
- Fără obiecții
Ratingul nostru:
Impresiile noastre
Santina
Restaurantul asta e chiar în buricul târgului, așa că ne-a fost la îndemână să ne oprim să mâncăm aici după ce am vizitat Muzeul Sisi.
E un restaurant cu specific austriac, cu decor și atmosferă de berărie rustică. Meniul e foarte variat, desigur cu preparate din carne în principal (de la pui la cârnați); dar e un loc ceva mai prietenos și cu cei care nu vor să mănânce carne. M-am bucurat tare când am găsit pește în meniu (aș putea să mănânc în fiecare zi fără excepție).
De data asta am ales știucă și a fost cel mai bun pește pe care l-am mâncat în Viena, doar că am cerut cartofi prăjiți lângă, în loc de risotto (care pare garnitura tradițională pentru peşte).
Deși era ora prânzului și foarte aglomerat, am avut iarăși baftă să se elibereze o masă chiar când am ajuns noi. Iar servirea a fost extrem de rapidă.
Mi-a mult plăcut aici și e un loc pe care chiar îl recomand.
Radu
Uneori restaurantele autentice sar de unde nici nu te-aștepți :). De exemplu de pe o străduță din centrul Vienei. Nu că ar fi lipsit turiștii cu desăvârșire, dar am văzut mai mulți localnici care era clar că sunt obișnuiți ai localului. De unde și numele.
Un decor care chiar convinge, cu tot cu niște murale probabil vechi, pe câte-o bucată de perete; chelneri care glumesc între ei și cu mușterii, dar fără să încetinească pasul; genul ăla de indulgență față de străini, fără să fie nepoliticoasă dar și fără serviabilitate excesivă. Și mâncare bună.
Eu am luat niște cârnați vienezi, cu varză acră și un soi de cartofi dați pe răzătoare, înăbușiți și ușor prăjiți. Cârnații excelenți, fix pe gustul meu, carne macră aproape fără grăsime, condimentați fix cât trebuie, prăjiți fix cât trebuie. Garnitura, OK ca experiment și potrivită cu cârnații, dar nu ceva ce aș mânca la nesfârșit.
Recomand, mi-a plăcut totul și prețul nu e deloc la ce te-ai aștepta în centrul Vienei.
Cum ajungi
Reinthaler’s Beisl pe hartă.
Silberwirt
Ne-a plăcut:
- Mâncarea
Nu ne-a plăcut:
- Hoția
Ratingul nostru:
Impresiile noastre
Santina
Aici am mâncat în prima zi când am ajuns în Viena, pentru că era aproape de hotelul nostru; era deja după-amiază târziu, ne era foame și nu mai aveam chef și răbdare să căutăm prea mult.
Locul e spațios, cu un decor de berărie de demult și am găsit loc fără rezervare, deși era sâmbătă. E posibil ca seara să se aglomereze, dar n-aș ști să spun.
Meniul e bazat în principal pe preparate din carne iar dacă vrei să mănânci șnițel găsești mai multe feluri în meniu. Pentru vegetarieni, în schimb, opțiunile sunt limitate. Am comandat în cele din urmă Somn cu risotto de hrișcă și sfeclă roșie. Peștele a fost gătit foarte bine, gustos, garnitura a fost și ea bună.
Aș fi putut spune că întreaga experiență a fost chiar ok, dacă la final nu ne-ar fi înșelat la nota de plata. Au fost câțiva euro dar tot înșelătorie se cheamă. Oricum i-am fi lăsat tips. Iar când le-am cerut nota de plată detaliată ne-au adus ceva mototolit și ilizibil cu scuza „așa a ieșit”. Asta a făcut să nu pot recomand acest loc. Până la urmă omul sfințește locul oriunde, chiar și la Viena.
Radu
M-au convins să le scriu și review pe Google 🙁
Pe un fond rușinos de neatenție, pe care mi-l asum, chelnerul a ciupit câțiva euro în plus. A părut ceva exersat. Nu o să mai calc pe-aici dar în spiritul unui review corect, o să zic și de mâncare.
Mai fusesem aici când am venit la Viena cu treabă; mâncarea nu e foarte imaginativă dar gustoasă. Am mâncat șnițele și Cordon Bleu; fragede dar o idee cam uscate și tot ansamblul prăjit până spre limita superioară. Norocul lor că sunt fan prăjeală. Pe lângă ele, salata aia tradițională de cartofi.
Deserturile și ele decente fără să te dea pe spate; prețurile o idee cam mari.
Per total cred că principalul lor merit e că aici am băut pentru prima oară Blaufränkisch (la noi apare ca Burgund Mare).
Un local mai ales pentru turiști.
Cum ajungi
Silberwirt pe hartă.