Alte obiective în drum spre Valea Nerei

Santina

Nici nu am pornit bine spre casă că am făcut prima oprire, la Cascada Bigăr. Nici nu ai cum să nu te opreşti, că doar e fix pe DN 🙂

Dacă îmi amintesc bine, în urmă cu ceva ani nu aveai unde să laşi maşina decât pe şosea ca să mergi la cascadă; acum a fost amenajat un loc de popas în apropiere, la vreo 200-300 de metri, unde poți parca liniștit.

Deşi cascada a fost inclusă într-un top al celor mai spectaculoase cascade din lume, sincer n-aş merge chiar atât de departe. După părerea mea e mult mai frumoasă în pozele de pe instagram.

Dar, deşi nu aş zice să mergi special pentru asta, e de oprit dacă treci pe lângă ea.

Radu

Am prins-o și înainte de prăbușirea parțială, dar e interesantă și acum, oricât o deplânge lumea. Prin „interesantă” vreau să spun că m-aș fi bucurat mult mai mult de ea prin ceva pădure printre dealuri; așa, la asfalt, merită să oprești cinci minute dacă nu te grăbești foarte tare.

Aș nota cu interes că, în sfârșit, pare să miște ceva acolo din punct de vedere turistic – a apărut o parcare spațioasă, cu tot cu câteva terase și câteva tarabe cu nimicuri.

Experiența senzațională, însă, a fost pe drumul ăla – DN57B e o plăcere; proaspăt reabilitat, șerpuiește printre dealuri și păduri; l-am prins aproape pustiu, cu excepția câtorva mașini și a câtorva vaci. Ce mai, de mult nu mi-a făcut așa plăcere să conduc pe undeva.

Cum ajungi

Indicații către Cascada Bigăr.

Costuri

Gratuit.

Santina

Următoarea oprire a fost la Băile Herculane. Ne-am abătut din drum mai mult din curiozitate. Nu mai fuseserăm de câțiva ani buni şi, sincer, ne-am fi dorit să vedem mai multe clădiri din centrul vechi restaurate şi recuperate. Din păcate au fost refăcute infinit de puține  iar unele, după cum arată,  mă tem că nu vor mai putea fi salvate.

Totuşi o mică surpriză plăcută a fost  să vedem că au fost deschise pentru vizitare Băile Apollo. Un loc a cărui poveste a început în vremea romanilor şi prin care au trecut cei mai importanți oameni din Europa ultimului secol.

Mărturisesc că Herculane mă fascinează şi mă întristează în egală măsură, când mă gândesc că, dintr-un elegant şi faimos resort de spa din Europa începutului de secol XX, a rămas o fantomă.

Radu

Am mai fost pe aici și la cățărat, și la plimbare cu Santina; de fiecare dată centrul stațiunii mi s-a părut ceva ireal – parcă logica economică și culturală au fost, dintr-o dată, scoase din priză.

Senzația e aia pe care o ai când citești sau te uiți la filme post-apocaliptice și, stând chiar acolo, îți cam vine să te ciupești ca să fii sigur că e de-adevăratelea.

Din ce am văzut în câteva ore, pavajul din Piața Hercules pare să fie singurul lucru pozitiv care s-a petrecut pe acolo.

În afara centrului vechi, stațiunea e un amalgam aglomerat de pensiuni, cârciumi, blocuri, hoteluri, toate lipsite de luciu și pline de bătrâni supărați. Probabil din cauză că nu au voie pe iarbă. Nu știu dacă să recomand, experiența e interesantă, dar nu pentru oricine.

Cum ajungi

Indicații către Băile Herculane.

Costuri

Orașul se vizitează gratuit; vizita la Băile Apollo costă 15 lei/persoană.

Santina

Cum am dormit o noapte în Craiova, pentru că eram încă în vacanță şi nu ne grăbeam, am fost la o plimbare prin Parcul Romanescu. Deşi ca întindere se pare că e mai mic decât Herăstrau, e de departe cel mai frumos parc din România.

Construit în 1903, în stil romantic, după planurile arhitectului peisagist francez Édouard Redont (cel care a proiectat şi Pădurea Trivale din Piteşti), se întinde pe 90 de ha şi este al treilea parc urban din Europa.

E un colț de natură în mijlocul oraşului, bine îngrijit, cu lac, locuri de joacă, piste de biciclete, restaurante, un loc prietenos atât cu copiii și adulții, cât şi cu rațele sau veverițele 🙂

Mi-a plăcut mult, mai ales că şi ploaia s-a oprit în acea zi ca să ne bucurăm de plimbare.

Radu

Nu ne prea gândim la parcuri ca obiective turistice, așa că mi s-a părut nițel ciudat că Parcul Romanescu era unul dintre cele mai recomandate puncte de atracție din Craiova. Dar Santina m-a convins să dăm o fugă și, ce să zic, am înțeles 🙂

Amplu, extraordinar de curat și de îngrijit și, într-o zi de lucru, foarte liber, parcul ăsta e o plăcere. Invidia nu e un sentiment foarte demn dar, când stau și mă gândesc la Herăstrău, Tineretului sau Cișmigiu, parcă nu prea e loc de comparație 🙁

Există pe acolo Casa Bibescu, închisă și fără vreo informație vizibilă; mai există și Castelul Fermecat, care e o minciună de cârciumă din gips, dar nu sunt elemente esențiale. Nu zic să mergeți special pentru asta, dar dacă aveți o oră de pierdut prin Craiova parcul e, clar, o opțiune.

Cum ajungi

Indicații spre Parcul Nicolae Romanescu din Craiova.

Costuri

Gratuit.

Santina

Ultima oprire, la dorința lui Radu 🙂,  a fost la Scorniceşti, la Casa lui Nicoale Ceauşescu.

Din câte mi-am dat seama, e întreținută de o familie de cetățeni din sat care locuiesc cumva în aceeaşi curte (posibil rude?) dar care nu au fost deloc vorbăreți. E o casă simplă, tradițională, în care s-au păstrat obiecte de mobilier şi de decor vechi, poze, iar în curte tronează un bust imens al tovarăşului, care parcă nici nu seamănă aşa bine cu el.

Clar aş fi putut să trăiesc şi fară să ajung aici şi nu recomand vizita decât poate nostalgicilor.

Radu

Scorniceștiul nu prea e în drumul nostru, așa că era păcat să nu ne abatem pe aici. Și nu știu la ce mă așteptam, dar clar nu la ce am găsit 🙂

Casa e una veche, curată, cu câteva poze și o diplomă de ocnaș și cam atât. Senzația a fost că puteau pune pozele alea și într-o casă prin Vrancea și efectul tot ăla era. Îngrijitorii ne-au descuiat și gata, deși suspectez că dacă ne arătam simpatizanți/nostalgici erau pregătiți de conversație. Per total, dacă nu făceam oprirea aș fi regretat mai mult decât acum că am făcut-o.

Și, culmea, aici aveai voie să calci pe iarbă 😐

Cum ajungi

Indicații spre Casa memorială Nicolae Ceaușescu, din Scornicești.

Costuri

Teoretic e gratuit, ca în comunism 🙂 dar se acceptă donații.