Castelul Bran

Santina

Cred că sunt mai bine de zece ani de când am vizitat ultima dată Castelul Bran şi îmi aminteam că totul aici era legat de personalitatea reginei Maria. Pentru că Branul a fost, alături de castelul de la Balcic, unul din locurile preferate ale Reginei.

Acum se pare că e mai degrabă legat de Dracula, sau nici chiar de el. E posibil ca cei care au în administrare castelul, retrocedat de altfel unor urmaşi din familia regală, să se fi adaptat cererii, dar mi se pare că totul frizează kitch-ul.

Încă de la intare, dar şi în curtea interioară, ne-au întâmpiat ghirlande şi flori imense artificiale. În afară de faptul că florile artificiale mi se par sinistre, sunt şi o risipă enormă de bani, energie şi chiar timp. Desigur că am fost curioasă sā aflu ce e cu ele acolo, dacă simbolizează ceva: se pare că sunt folosite ca decor în timpul lunilor februarie (luna iubirii) şi în martie (luna lui mărțişor). Cineva s-a gândit să facă frumos. Ei bine, nu a reuşit.

În castel mai sunt păstrate câteva camere, obiecte, piese de mobilier care amintesc de viața din vremurile de demult, însă lipseşte cu desăvârşire povestea. Nu aflăm dacă interioarele mai arată exact ca în vremea Reginei Maria, dacă sunt cele originale sau nu.

În unele încăperi însă, fără legătură cu viața reginei aici, a fost amenajată o expoziție de instrumente de tortură. Pentru asta se plăteşte taxă separată, iar eu nu o recomand.

O altă expoziție, inclusă în preț de data asta, e despre mituri populare şi personaje magice din viața satului, pe care pot să le înțeleg prin prisma faptului că locul este cunoscut pentru personajul Dracula şi poate fi atractiv pentru turiştii străini. Însă aş fi găsit-o potrivită mai degrabă într-un muzeul al satului, nicidecum aici.

Pe cât de spectaculos este castelul din exterior, pe atât de dezamăgitor este în interior. Am plecat cumva tristă şi sincer nu cred că pot să-l recomand.

Radu

Recunosc, experiența asta m-a enervat mai mult decât ar fi trebuit. Dar sunt mare amator de cetăți și castele, iar când am văzut ce e aici, well 🙂

Mai fusesem în urmă cu mulți ani (10? 15?); nu îmi amintesc deloc cum era amenajat la vremea aia, deci probabil nu era așa dramatic. Deși pe aleea de acces era deja bâlci. E, acum tot eram prin zonă, pe pârtii nu mai era zăpadă, așa că am zis că facem o vizită, poate s-a mai schimbat ceva. Și s-a schimbat. În rău.

Pe partea de muzeologie, se vede că cineva se ocupă de întreținerea castelului – fără igrasie, tencuială căzută, lemne putrede și ce mai țineam eu minte. Ăsta singurul lucru bun pe care pot să-l spun. În rest, de la itinerariul care e semnalizat anapoda, cu săgeți în direcții diferite de nu știi încotro să o iei, până la exponatele ce par însăilate, impresia este de încropeală făcută fără mare pricepere sau interes.

Lucrul ăsta e cel mai vizibil la panourile explicative – cele despre istoria castelului și a familiei regale nu sunt grozave, dar cele de la expoziția de instrumente de tortură sunt de-a dreptul hilare. Bașca televizorul din sala multimedia, pe care n-au fost în stare să îl monteze pe un suport și l-au pus direct pe perete, îndreptat în altă parte decât spre spectatori.

Vizitatorii n-au pe nimeni să-i disciplineze, așa că lumea bocăne, strigă, fluieră, se bulucește – dacă prinzi un autocar de turiști aia e, te înghesui pe coridoarele alea mai ceva ca în metrou, la orele de vârf.

Localitatea în sine este și mai înnoroită, aglomerată și haotică decât o știam, singura chestie nouă o reprezintă două parcări pentru turiști, cu prețuri duble față de buricul Bucureștiului. Am încercat să mâncăm la Conacul Törzburg și la Bran Chalet, care erau închise, nu răspundea nimeni nici la ușă nici la telefon, așa că am lasat-o baltă și am plecat la Brașov.

În premieră, un castel pe care (nu-mi e ușor :)) recomand să îl evitați. Merită admirat doar pe dinafară.

Timp

Depinde câți turiști se bulucesc acolo; dacă prinzi liber poți sta lejer o oră și jumătate.

Costuri

Intrare: 55 de lei
Instrumente de tortură: 10 de lei
Tunelul timpului: 20 de lei